La şase ani de la admiterea României în Uniunea Europeană, 35% dintre români consideră că aderarea la UE a adus mai degrabă avantaje. Aproape 34% nu văd în procesul respectiv nici avantaje, nici dezavantaje, iar 21,4% văd mai degrabă dezavantaje.
Concluzia studiului este că în mod cert, criza economică prelungită şi evidentă la nivel european, nu doar în ţara noastră, a alimentat un curent eurosceptic şi în rândul românilor, însă nu ne situăm printre cele mai eurosceptice țări din blocul comunitar.
Persoanele cu studii superioare sunt mai favorabile Uniunii Europene, acestea considerând într-o proporţie mai mare că aderarea a adus mai degrabă avantaje României şi situându-se într-o proporţie semnificativ mai mică în tabăra celor care văd mai degrabă dezavantaje.
Majoritatea românilor asociază Uniunea Europeană cu valorile pragmatice pe care aceasta a fost construită: libera circulaţie, democraţia şi drepturile omului, pacea între ţările europene, însă 57% nu ar fi de acord cu renunţarea la leu şi adoptarea monedei euro acum, arată sondajul.
Între etichetele negative, pierderea identităţii naţionale, respectiv a identităţii religioase, sunt pe ultimele locuri. Persoanele între 18 şi 50 de ani asociază mai degrabă UE cu locurile de muncă, decât cele peste 50 de ani. De asemenea, cei până în 65 de ani asociază mai degrabă UE cu libera circulaţie, decât cei peste 65 de ani.
Sondajul a fost realizat în perioada 20-28 aprilie 2013, pe un eșantion de 1.050 de persoane şi are o eroare de ± 3%.
La şase ani de la admiterea României în Uniunea Europeană, 35% dintre români consideră că aderarea la UE a adus mai degrabă avantaje. Aproape 34% nu văd în procesul respectiv nici avantaje, nici dezavantaje, iar 21,4% văd mai degrabă dezavantaje.
Concluzia studiului este că în mod cert, criza economică prelungită şi evidentă la nivel euro
