„Elevii de clasa a VI-a (12-13 ani) şi cei de clasa a IX-a (15-16 ani) au puncte de vedere vesele şi triste, dar autentice şi tulburătoare, legate de o istorie recentă pe care o cunosc doar din auzite”, spune Prof. Mihaela Nicolae, C.N. „Mihai Eminescu“, Buzău, pentru Dilema Veche.
● Dictatorul era un om foarte strict, care obliga oamenii să îl slăvească. (Petruţ Haralambie)
● Aş putea spune că, atunci, distracţia le era interzisă adulţilor. Cred că atunci a prins viaţă expresia „Comunistule!“ (Andreea Lazăr)
● Trebuia răbdare: să stai la cozi, să primeşti o casă de la stat, să pleci în străinătate. De aici am dedus că răbdarea era un sport naţional. (Andrei Mihalcea)
● Pe vremea aceea, oamenii mîncau portocale o dată pe lună, iar dulciuri primeau o dată la trei luni sau la un an. (Bianca Podaru)
● Pe vremea aceea, ca să aibă carne, omul trebuia să vîneze sau să cumpere direct de la o fermă porci şi găini. (Cornel Şerban)
● Tatăl meu nici nu auzise de kiwi sau de portocale pentru că banii aveau altă valoare. Chiriile, taxele, sănătatea şi mîncarea costau mult. (Cosmina Grigore)
● Bunicul mi-a zis că, în clasa a II-a, copiii care aveau numai Foarte Bine în carnet deveneau pionieri şi erau numiţi aşa pînă în clasa a VIII-a. Asta mi se pare o chestie destul de interesantă. (Bianca Oprişanu)
● Comuniştii au dat ordin ca militarii să se ducă acasă la oamenii de la ţară, care erau mai bogaţi decît ei, şi să le ia toată averea. (Valentin Ene)
● Cum se putea cumpăra o maşină? Produsul era prezentat la televizor, cu date de contact, apoi îi scriai directorului fabricii, iar acesta alegea cui să dea întîietate, după anumite criterii. Aşa a făcut şi bunicul, îndemnat de tatăl meu. După şase luni, a venit răspunsul la scrisoare, iar bunicul a putut cumpăra o Dacie 1100, aproape singura din parcare. (Teodor Muşat)
● Mătu
