Catalogat de Comisia Europeană drept unul dintre cele mai prăfuite şi poluate centre urbane din spaţiul comunitar, aflându-se pe lista de mari oraşe din România unde se depăşeşte frecvent concentraţia maximă admisă de praf în aer, Timişoara a încercat în ultimii doi ani să reducă gradual cantitatea de praf prezentă în atmosferă. Un raport adoptat recent de Consiliul Judeţean arată că eforturile făcute în acest sens nu au avut efect, Timişoara continuând să aibă, pe tot parcursul anului trecut, depăşiri frecvente ale concentraţiei maxime de praf admise.
Praful continuă să fie o problemă în Timişoara
La ultima şedinţă de plen, consilierii judeţeni au adoptat, printre altele, un Raport privind stadiul realizării măsurilor din Programul integrat de gestionare a calităţii aerului pentru “aglomerarea” Timişoara - comuna Remetea Mare - comuna Şag. Din document reiese clar că la Timişoara continuă să se înregistreze depăşiri frecvente ale concentraţiilor maxime de praf admise.
La Staţia de Monitorizare din Calea Şagului, de pildă, limitele admise la concentraţia de praf au fost depăşite de 14 ori, anul trecut, iar la Staţia de Monitorizare de pe Calea Aradului, de 24 de ori. Printre cauzele generatoare de astfel de depăşiri, enumerate în acelaşi raport, se găsesc activitatea industrială, sistemul de încălzire a populaţiei, centralele termoelectrice, dar şi traficul rutier, prin particulele produse de pneurile maşinilor.
După ce s-a făcut publică informaţia că Timişoara se află pe lista celor mai prăfuite şi poluate oraşe din România, fapt care a declanşat procedura de infringement pe mediu împotriva României, Primăria Timişoara a demarat un program complex privind reducerea nivelului de praf în oraş. Printre măsurile luate s-au numărat măturarea şi spălarea străzilor, amplasarea de gazon în spaţiile verzi deteriorate, mo
