Unii poliţişti clujeni încearcă să câştige mai mult decât un salariu ciuntit de bugetar şi lucrează, în timpul liber, în alte domenii. După ce Agenţia Naţională de Integritate i-a liniştit că nu se află în stare de incompatibilitate, mai mulţi poliţişti au apucat calea medierii.
Profesie relativ nouă în România, reglementată prin lege în 2006, medierea a început să trezească interesul mai ales după ce a intrat în vigoare noul Cod de procedură civilă, respectiv în februarie 2013.
Potrivit prevederilor noului Cod de procedură civilă, informarea reclamantului cu privire la avantajele medierii este obligatorie înainte ca instanţa să admită o cerere de chemare în judecată. Totodată, în cazul infracţiunilor la care acţiunea penală se pune în mişcare la plângere prealabilă, cum ar fi lovirea, vătămarea corporală, violarea de domiciliu sau violul, este obligatorie o şedinţă de informare privind medierea. În cazul în care victima refuză să participe la şedinţă împreună cu făptuitorul, aceasta se va desfăşura separat, pentru fiecare în parte. Astfel, potrivit noilor prevederi, stipulate într-o ordonanţă de guvern ce completează legea medierii, această profesie devine tot mai vizibilă.
Unul dintre poliţiştii clujeni interesaţi de activitatea de mediator este Samir Bonţidean, agent principal în cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Cluj. Membru al sindicatului Pro Lex, poliţistul Bonţidean a solicitat Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) , dar şi Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) să-l informeze dacă activitatea de mediator este incompatibilă cu cea de poliţist. Reprezentanţii MAI l-au îndrumat să ceară părerea ANI, având în vedere atribuţiile acestei instituţii.
Din răspunsul primit de Pro Lex de la ANI la sfârşitul lunii trecute, reiese că şi poliţiştii şi cadrele militare pot desfăşura această activitate dacă respectă a
