Oricât am încerca să evităm întâlnirile de gradul III cu funcţionarii de la fisc, vine o zi când fiecare dintre noi trebuie să ia drumul ANAF-ului. Indiferent care este motivul. Chiar dacă majoritatea declaraţiilor pot fi transmise online, din cauza programului informaţional neperformant al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală informaţiile nu sunt repartizate corect. Sau au greşit o cifră şi trebuie să depui o declaraţie de rectificare. Sau ai primit nu ştiu ce înştiinţare, tot de la stat, că trebuie să faci dovada unor plăţi în funcţie de venituri. Cum spuneam, oricine este dator cu un drum la ANAF. Cel puţin o dată pe an. De regulă, în luna mai, când trebuie depuse declaraţiile de venit. Înainte să te interesezi de care Administraţie Financiară aparţii, e bine de ştiut că angajaţii ANAF, ca orice funcţionari publici, au un program mai aparte. Dacă omul de rând începe munca la 9:00 şi termină în jur de 18:00, bugetarii de la fisc încep la 8:30 şi termină la 16:30. Mai puţin o zi din săptămână, la alegerea conducerii, când lucrează până la ora 18:30. Apoi, trebuie să iei în calcul şi pauzele de masă, care sunt sfinte în rândul bugetarilor. Nu care cumva să le iei mâncarea de la gură, că ţi-ai tăiat singur craca de sub picioare. Încă un amănunt important: ca să te duci la ANAF trebuie să-ţi iei liber de la muncă. Ar fi interesant de calculat cât pierde economia românească pentru fiecare angajat care trebuie să lipsească cel puţin o zi de la serviciu pentru orice problemă pe care o are din cauza birocraţiei excesive. Din păcate, doar aşa ai timp să stai la toate cozile interminabile de la ghişeele instituţiilor statului, cozi la care te trimit funcţionarii agenţiei fiscale. Doar nu credeai că te duci la Administraţia Financiară şi gata! Întâlnire de gradul III

Te trezeşti la o oră care să-ţi permită să fii la destinaţie în jur de 8 jumate şi ajungi în faţa A