Lumi de cuvinte. Reprezentări și identități în literatura română postbelică de Sanda Cordoș nu este doar o carte de critică și istorie literară, ci și o subtilă pledoarie pentru literatură, cu o alură de roman picaresc-detectivistic al căutărilor identitare în și prin literatură. Incursiunile pe teritoriul căutărilor identitare merg de la literatura postbelică pînă la literatura contemporană, urmărind atît diferitele forme ale supraviețuirilor interioare prin literatură, cît și aventurile și pățaniile (ca să nu zic pătimirile) literaturii care se străduiește să țină aproape de literaritatea și menirea ei. Sanda Cordoș consemnează luptele date de scriitori pentru a-și lua înapoi cuvintele furate sau deviate de un sistem represiv, procustian, face apoi cronica redescoperirii treptate a libertății de expresie, după care trece la cartografierea peisajului literar bogat și divers după 1989, în care restituirile, memoriile, ficțiunea în noile ei forme romanești stau la un loc în diversitate (expresii personale urmînd trasee diferite) și unitate (căutarea de sine). Lumile de cuvinte şi ideologia
Cele cîteva pagini care prefațează volumul, argumentul nenumit al cărții, precizează termenul de „reprezentare artistică“, făcînd joncțiunea între accepțiile lui în sociologie, antropologie și teorie literară. De la Serge Moscovici, Émile Durkheim, la Antoine Compagnon, Tudor Vianu, Pierre Bourdieu, Tzvetan Todorov și Daniel-Henri Pageaux, Alex Mucchielli, Jean-Claude Abric, Sanda Cordoș adună, cu limpezime, discernămînt și subtilitate, tot ceea ce poate constitui un mic compendiu de teorie literară, cu puncte de convergență spre unicitatea operei de artă, spre statutul aparte al literaturii ca artă a limbajului, dar și spre menirea literaturii de a da răspunsuri unor neliniști existențiale. Configurează apoi relația dintre operă și lumea socială ca un permanent aller-
