Bărbaţii din literatura familiei noastre
Am trăit în partea suprarealistă şi ieftină a lumii.
Bunicul meu dinspre tată s-a născut în capitalism
la începutul veacului XX
Şi a murit în comunism cînd mai erau nouă ani
pînă la demolarea Zidului din Berlin. Acum un an
am văzut prima oară bucăţi din The Wall păstrat de nemţi
anume să nu se uite că războiul nu s-a sfîrşit
Şi în aceeaşi zi m-am fotografiat
cu Lenin la Muzeul de Istorie Germană. Vladimir Ilici avea
vreo cinci metri bronz veritabil
ar fi putut escalada cu uşurinţă zidul unde se pîndeau
Cain şi Abel
eu la cei aproape doi ai mei păream un pitic
din Albă ca Zăpada povestită copiilor care trebuie să afle
în sfîrşit de ce mărul e aşa de important în istoria lumii.
Tatăl meu dinspre mine – cum îmi place să glumesc
cînd nu mă aude nimeni – s-a născut în capitalism
şi a murit în capitalism dar în ţări diferite: Regatul şi Republica
România. Majoritatea vieţii a trăit în comunism şi mi s-a părut
că a fost mulţumit. Asta pentru că-l vedeam rar. Ca şi tatăl său, nu a fost membru al Partidului.
Aşa că i-am moştenit şi eu – în rest nu am de la ei decît
o groază de poveşti şi rezumatele săptămînale de la Europa Liberă.
Eu m-am născut în comunism şi acum trăiesc în capitalism.
E posibil să mor în capitalism
dacă nu se inventează între timp altceva
pentru că nu mai cred că va reveni comunismul. De asta am făcut
fotografia cu Lenin. Cred că tatăl meu s-ar fi amuzat dar nu ar fi înţeles.
Am trăit 27 de ani în comunism şi – pînă în momentul
în care scriu acest raport – 24 de ani în capitalism. Cînd voi
împlini 27 de ani în capitalism viaţa mea va fi egal trăită
în ambele epoci voi putea imparţial să spun ce cred
desp
