Transilvania văzută de englezi
Sâmbăta trecută, dimineaţa, pe canalul ProTv, am putut urmări un documentar cu totul remarcabil, de producţie britanică, dedicat unei regiuni româneşti, Transilvania. Filmul este un exemplu tipic de privire care redescoperă, care reinventează lucrul privit. Credeam că ştim prea bine cum sunt ţinuturile acestea româneşti, dar deodată, văzute prin ochii englezilor, ele arătau altfel, de o frumuseţe care-ţi taie respiraţia. Ca de atâtea ori, şi în acest caz, rutina te împiedică să mai distingi extraordinarul, te înveţi cu el şi nu-i mai percepi valoarea. Trebuie să vină cineva din afară, un străin cu privirea proaspătă, care să-ţi fie călăuză, care să-ţi tălmăcească straturile de profunzime ale realităţii tale, excepţionalul care-ţi este dat şi de care tu parcă ai uitat să te bucuri. În filmul englezilor, cel care prezenta, iniţiat şi încântat, locurile nu era un român, ci însuşi prinţul Charles. El vorbea cu entuziasm despre zona aceasta considerând-o de o importanţă uriaşă pentru Europa, căci este una din puţinele regiuni rămase într-o neverosimilă puritate, unde se perpetuează netulburat un mod de viaţă străvechi, în care omul trăieşte integrat în natură, trăieşte în echilibru, în armonie cu natura. Întrebat de realizatorul documentarului ce anume îl impresionează cel mai mult aici, prinţul Charles a răspuns: „Sentimentul veşniciei”. Să recunoştem, prinţul englez a fost foarte convingător în rolul acesta de patriot român.
Din sumar
Un număr dens, cu multe puncte de interes, este numărul 2 din acest an al revistei orădene FAMILIA. Un grupaj de texte îl prezintă pe Vlad Moldovan cel care, la începutul anului, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, a fost ales de un juriu scriitorul tânăr al anului 2012. Ne-au atras atenţia paginile de corespondenţă care conţin câteva epistole emoţionante primite de poe
