Europa ar trebui în cele din urmă să pună capăt alianţei cu Fondul Monetar Internaţional în rezolvarea crizelor financiare şi să arunce în luptă propriile instituţii, precum fondul permanent de salvare a zonei euro, care ar trebui să devină un sprijin pentru întreaga Uniune Europeană, apreciază un oficial de rang înalt al Băncii Centrale Europene. Instituţia formează alături de Comisia Europeană şi FMI aşa-numita „Troică“ a creditorilor internaţionali care în prezent stabileşte condiţiile programelor de austeritate destinate ţărilor lovite de criză.
„Alcătuirea Troicii este oarecum ciudată, decisă într-o dispoziţie de criză. Iar aceasta trebuie schimbată“, a afirmat Jorg Asmussen, membru în consiliul guvernator al BCE, citat de The Wall Street Journal. El a fost viceministru de finanţe al Germaniei şi este responsabil în boardul BCE cu relaţiile internaţionale şi europene.
Germania şi alte state ale zonei euro au împins până acum FMI în faţa sau în mijlocul frontului anticriză mizând pe expertiza şi experienţa instituţiei în gestionarea crizelor financiare. De aceea ideea unei strategii anticriză care să nu includă FMI ar putea întâmpina rezistenţă la Berlin.
Unii oficiali europeni susţin că insistenţa parlamentului german ca FMI să se implice în pachetele de bailout stabilite pentru statele UE face ca Fondul, care-şi are sediul central la Washington, să aibă un cuvânt greu de spus în aceste acorduri.
În statele grav lovite de criză condiţiile de bailout stabilite de echipele de birocraţi ale Troicii sunt învinovăţite pentru recesiunea îndelungată şi efectele dureroase pe care aceasta le are asupra societăţii.
Tehnicienii Troicii sunt adesea acuzaţi că forţează guvernele să aplice măsuri nepopulare fără a urma procedurile democratice. Cele trei instituţii resping vehement acuzaţiile. Asmussen a sugerat că sfârşitul colaborării