Profesorul Anton Scornea, preşedinte al Societăţii Profesorilor de Muzică şi Desen din România, împlineşte mâine 100 de ani. Tot mâine va fi sărbătorit în cadrul Universităţii Naţionale de Muzică. Jurnalul Naţional îi urează “La mulţi ani!”.
"Credeţi sau nu, o bicicletă mi-a decis soarta "
Sărbătoritul nostru a lucrat ca institutor la Şcoala Normală din Câmpulung-Muscel. Era student la Conservator dimineaţa şi profesor după-amiaza. A lucrat ca profesor, timp de 23 de ani, la Liceul “Dimitrie Cantemir”. A fost metodist şi inspector în Bucureşti, autor şi coautor de lucrări didactice pentru preşcolari şi şcolari. Timp de 12 ani a avut studenţi la practica pedagogică şi a fost un fidel colaborator al Bibliotecii Pedagogice Naţionale “I.C. Petrescu”. A organizat zeci de tabere de creaţie şi odihnă pentru profesorii de muzică şi desen şi nenumărate vernisaje de pictură făcând donaţii pentru instituţii. Este veteran de război, fiind rănit de două ori, astăzi având grad de maior. A fost decorat cu Ordinul “Coroana României”, cu panglică de Virtute Militară.
Pentru contribuţia sa remarcabilă în domeniul învăţământului şi culturii, a fost numit cetăţean de onoare al oraşului Câmpulung-Muscel.
“Atunci când nu mă ocup cu treburile gospodăreşti, scriu poezii. Am fost orfan de ambii părinţi şi am fost crescut de Titirica şi Iancu Herigescu (nepoţi ai familiei Bolintineanu), apoi de avocatul Constantin Algiu, în Bucureşti. Când am fost întrebat de către cei care m-au crescut ce vreau să fac, am spus că vreau să devin învăţător.
Învăţătorul meu, Săndulescu, din comuna Buzeşti, judeţul Olt avea o bicicletă foarte frumoasă şi când intra în şcoală o rezema de zid, iar eu o mângâiam şi mă gândeam să mă fac şi eu învăţător ca să am o bicicletă ca aceea. Credeţi sau nu, acea bicicletă mi-a decis soarta. Am mers la şcoala
