In varianta in care serviciile secrete il vor convinge pe Crin Antonescu de faptul ca nu acolo la ele este pericolul care-l pandeste, dimpotriva, destinul presedintelui liberal va capata o polita casco.
Numai ca, deoarece se ocupa cu revizuirea Constitutiei si nivelul discutiilor din templul ideilor democratice il depaseste cu mult pe cel al dorintelor pentru care romanii isi intrebuinteaza intreaga simtire, si nu pentru ca ar fi imbecili, va trebui sa-i platim o leafa foarte mare.
Si asta pentru doua motive: efortul de a presta pentru noi, adolescentii statului de drept, adica remunerarea amorului artei, si efortul de a presta in conformitate cu ce ne imaginam ca ar trebui sa faca pentru natiune.
Citesc in Adevarul: propunerile expediate de cetatenii alegatori Forumului Constitutional nu prea au legatura, sau doar intr-o mica masura, cu durata mandatului presedintelui, atributiile acestuia, introducerea regiunilor in Legea fundamentala sau misiunea premierului.
Prin creanga mintii celor mai multi circula o alta arhitectura a scopului demnitarilor. Oamenii isi doresc reintroducerea pedepsei cu moartea (unii precizeaza: prin teapa sau streang), schimbarea Zilei Nationale, a imnului, scurtarea vacantei alesilor, introducerea votului obligatoriu si - se putea? - posibilitatea demiterii parlamentarilor prin referendum, daca fac prostioare.
Ce ne spun aceste idei? Nimic nou, o arata toate cercetarile sociologice: starea natiunii de zi cu zi incepe cu un calduros "sa moara capra vecinului" si se termina cu "plimba ursul!"
Nu trebuie cunostinte avansate de psihologia multimilor pentru a descoperi ca acesti furnizori de idei sunt votanti, nu absenti de la urne, si nici nu vreau sa afirm ca sunt reprezentativi, ca ar fi ca si cum as fi descoperit gaura de la covrig.
Probabil ca domnul Crin Ant
