9 mai 1877, data la care Mihail Kogălniceanu a proclamat independenţa României, este, de atunci, Ziua Independenţei. Sărbătorită ieri şi la Craiova, ea mai are încă două semnificaţii, Ziua Europei şi Ziua Victoriei (capitularea Germaniei), la care se mai adaugă, uneori, şi altele.

Autorităţi, militari, preoţi, veterani de război şi mulţi craioveni s-au strâns ieridimineaţă la Monumentul Independenţei din Craiova ca să depună o coroană sau să spună o rugăciune pentru miile de soldaţi morţi, răniţi sau dispăruţi în Războiul de Independenţă.

Nu au lipsit nici alocuţiunile. Prefectul judeţului Dolj, Marius Cristinel Deca, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Cristinel Iovan, şi viceprimarul Craiovei, Florentin Tudor, au descris această zi ca fiind una istorică, dar şi un simbol al păcii şi unităţii europene. La monument au fost depuse coroane de flori din partea guvernului, a autorităţilor locale, dar şi din cea a câtorva asociaţii sau partide politice.

Ceremonia a luat sfârşit cu defilarea muzicii militare, a Batalionului „Scorpionii Roșii“ și a unui batalion al Grupării de Jandarmi Mobilă „Fraţii Buzeşti“ Craiova.

„Pe mine mă cheamă Victor, are vreo legătură?“

Asta a însemnat, din punct de vedere oficial, data de 9 mai. Însă cum o văd craiovenii, de fapt? Ce ştiu ei despre această dată? După ceremonie, am plecat la plimbare ca să-i întrebăm pe oameni ce înseamnă pentru ei această zi. Pentru mulţi dintre ei, Ziua Victoriei sau Ziua Independenţei sunt cele mai des menţionate. Se vorbeşte, însă, şi despre „ziua unirii“, adică cea a... Uniunii Europene. „Este ziua unirii, Uniunea Europeană. Altceva nu ştiu. Nu le mai ştiu“, a spus un tânăr care stătea pe o bancă din Piaţa Prefecturii. Alţi doi craioveni, mai vârstnici, ne vorbesc despre Ziua Armatei - sărbătorită, de fapt, pe 25 octombrie - şi a Victoriei, spunându-ne că „s-a sărbător