După 40 de ani de practică medicală, din care peste 37 în chirurgie, într-un spital judeţean de urgenţă, precum şi în învăţământul universitar, adesea stau şi mă minunez de ceea ce văd şi ceea ce aud. Semn de tinereţe, de dorinţă de a te instrui. Domnul ministru ne va salariza după „criteriul calităţii, competenţei şi performanţelor“ (să-mi fie scuzat dezacordul, nu-mi aparţine). Înainte de ’89, eram cadorisiţi cu un „salariu de merit“ modest, o dată la şase luni, un an. Pe anul în curs suntem anunţaţi că bugetul nu poate susţine o astfel de cheltuială. Domnul ministru – din precedenta reform Publicitate ă – ne-a procopsit cu fişa „Decont cheltuieli“. Un exemplar se reţine la foaia de observaţie, un exemplar la bolnav. În acest act nu se regăsesc niciodată medicamente, materiale, alte device-uri aduse de pacient. În actuala reformă, domnul ministru ne cadoriseşte cu o „chitanţă fiscală“ pentru coplată. Un exemplar la bolnav, un exemplar la foaia de observaţie, un exemplar la biroul financiar al spitalului. Tot în această reformă, domnul ministru ne va transmite şi un „Chestionar asupra calităţii actului medical“. Un exemplar la foaia de observaţie, unul la… Ce te faci însă când, într-un salon cu patru bolnavi chirurgicali, ţi se sparge o chiuvetă? În mod obişnuit, scoţi banii din buzunar, te adresezi unui instalator şi ai rezolvat problema. Altfel… Personal, deunăzi m-am adresat managerului şi directorului medical din spital, să rezolve problema de mai sus. Apoi, ajung să scriu o cerere doamnei director economic, altfel o prezenţă plăcută, chiar dacă a activat într-o fabrică ce s-a dizolvat; ea îţi solicită: cerere scrisă pentru chiuvetă, anchetă asupra modului cum s-a spart chiuveta, constatare asupra defecţiunii din partea unei echipe de tehnicieni… Să mă mai mir că Epictet este atât de actual, când spune „nu e surd mai mare ca acela care nu