Primăriile primelor 10 oraşe reşedinţă de judeţ cu cele mai mari bugete locale din România ascund prin hârtii destinaţia a peste 800 mil. lei din bugetele locale, trecând plăţile respective la categoria „alte cheltuieli“.

Luate la un loc cu sumele ascunse în acelaşi mod de primăriile bucureştene, cheltuielile cu scop imprecis ajung la un total de aproape 2 mld. lei, ceea ce înseamnă că administraţiile locale cu cele mai mari bugete nu explică clar destinaţia a peste 13% din banii bugetelor.

Publicarea bugetului local pe site-ul municipalităţii are rolul de a permite cetăţenilor să verifice modul în care sunt cheltuiţi banii colectaţi din taxe şi impozite sau primiţi de la bugetul central. Autorităţile locale sunt obligate prin legea finanţelor publice să explice destinaţia plăţilor prevăzute în bugete. Modul în care primăriile găsesc să se achite de această îndatorire variază, însă, de la un oraş la altul.

„În mod normal cheltuielile prevăzute în capitole şi articole trebuie să aibă o destinaţie precisă şi limitată, potrivit art. 29 din legea finanţelor publice, tocmai pentru a se evita introducerea de cheltuieli nejustificate“, spune Andra Bucur, jurist al Fundaţiei Soros şi manager de programe pe transparenţă, bună guvernare şi date deschise.

Ea a adăugat că legea permite utilizarea formulei de „alte cheltuieli“ în cazul investiţiilor, dar şi acestea trebuie detaliate separat. Deşi s-ar putea argumenta că sub acest titlu sunt trecute plăţi de o valoare individuală prea mică pentru a merita să fie incluse defalcat în lista de cheltuieli, valoarea lor cumulată nu este în niciun caz neglijabilă.

Sumele cu destinaţie obscură ajung şi până la o treime din buget

De exemplu, Primăria Timişoarei are în plan anul acesta să cheltuiască 112 mil. lei, adică 11% din bugetul său de 1 mld. lei, pe „alte servicii în domeniile l