Politicienii, în frunte cu preşedintele României şi cu primul-ministru par a fi destul de mulţumiţi de felul în care merge economia. Pentru ei acalmia aparentă de pe scena politică pare a echivala cu redresarea economică. Ar părea că au şi motive să fie optimişti: deficitul bugetar este sub limita asumată faţă de FMI, cu un an agricol bun creşterea economică ar putea depăşi nivelul 1,6% din PIB pe care a fost fundamentat bugetul, leul s-a mai întărit faţă de euro şi au pornit câteva licitaţii pentru mari proiecte de infrastructură, precum autostrada Comarnic-Braşov.

Fals. În cel mai bun caz, în acest moment, economia se află într-o "pauză" de la chinurile crizei care a izbucnit în 2008. Criză ale cărei efecte au fost amplificate de dezechilibrele lăsate moştenire de guvernele precedente şi de măsurile împotriva mediului de afaceri luate în timpul ei pentru a salva bugetul şi pentru a acoperi furtul şi risipa de bani publici.

Din mai 2012 până în februarie anul acesta numărul salariaţilor din economie a crescut cu doar circa 46.000, până la 4,37 milioane, nivel similar celui înregistrat la începutul lui 2010, conform datelor oficiale ale Ministerului Muncii. În primele două luni ale acestui an investiţiile străine directe au fost de 163 de milioane de euro, în scădere cu 15% faţă de perioada similară din 2012. Economia "neobservată", de la care statul nu încasează practic nimic în contul taxelor şi impozitelor datorate, reprezintă în continuare o treime din total, motiv pentru care veniturile statului sunt cu până la 10 miliarde de euro mai mici, an de an, decât ar trebui să fie.

Nici în ceea ce priveşte execuţia bugetară lucrurile nu stau roz. Pe scurt, în primul trimestru al acestui an statul a încasat cu 3% mai mult dar a cheltuit cu 4,4% mai mult decât în perioada similară a lui 2012. În acest ritm se va ajunge din nou în situaţia în care, pent