În ultima perioadă, ministrul delegat pentru Învățămînt superior și Cercetare, dl Mihnea Costoiu, a formulat noua strategie a ministerului pe care îl conduce în privința cercetării. N-a făcut-o oficial, printr-un document emis de minister, ci în cursul unor emisiuni TV la care a fost invitat. Ceea ce nu înseamnă că spusele sale nu trebuie luate foarte în serios, mai ales că au și acceptul dlui ministru Remus Pricopie. De fapt, declarațiile au venit post factum, menite să explice acțiuni deja săvîrșite. Mai precis, întîi a redus ministerul fondurile pentru cercetare fundamentală și abia apoi a „explicat“ de ce. Reducerea s-a făcut într-o manieră abuzivă care, din păcate, nu a stîrnit, în afara protestelor individuale, decît reacția Universității din București, celelalte universități și institute ale Academiei, deşi la fel de afectate, fiind extrem de reținute.
Motivul asumat de Ministerul Educaţiei este dorința de a întări cercetarea aplicată, în dauna celei fundamentale. E o opțiune, desigur. Iar politica științei e făcută de ministerul de resort, așa că domnii Costoiu și Pricopie sînt îndreptățiți să ia decizii. Dar e o alegere foarte proastă. Una care vădește neînțelegerea mecanismelor cercetării și, îmi pare rău s-o spun, o gîndire simplistă, lipsită de viziune. Metoda e simplă: s-au tăiat la mai mult de jumătate fondurile destinate granturilor în derulare și s-a anunțat deja o nouă competiție de granturi pentru cercetare aplicativă la care evaluarea se va face, cel mai probabil, cu evaluatori interni...
În plus, institutele de cercetare-dezvoltare au fost mutate de la diversele ministere de care țineau la Ministerul Educației și vor greva și ele bugetul plăpînd al cercetării. Se dorește crearea de locuri de muncă, ni s-a spus, deci se pune accentul pe cercetarea aplicativă care ar trebui, nu-i așa, să-și arate roadele foarte
