Organizarea în România a unui congres internaţional are ca beneficii, în pofida costurilor inerente, nu doar expunerea medicilor tineri la personalităţi ale domeniului, ci şi mai buna cunoaştere a rezultatelor obţinute în ţara noastră. Un astfel de exemplu a fost adus de recenta conferinţă comună IANR / GCNN / SSNN, de la Bucureşti, despre care scrie dr. Aurel F. Marin.

Desfăşurarea unei reuniuni ştiinţifice internaţionale în România are, întotdeauna, un dublu efect. Odată cu şansa oferită participanţilor tineri, de a urmări pe viu o serie de personalităţi ale domeniului, de a interacţiona cu acestea şi, de ce nu, de a face primul pas către o colaborare ulterioară, lucrurile sunt valabile şi în celălalt sens: rezultatele obţinute în România pot fi cunoscute mai bine, de mai mulţi, pot atrage atenţia şi pot fi puncte de plecare pentru proiecte internaţionale. Perspectiva internaţională este necesară cercetării româneşti, mai ales că, aşa cum ne-au obişnuit guvernanţii, veşnica austeritate bugetară începe cu educaţia şi cercetarea. Conferinţa comună a Asociaţiei Internaţionale de Neurorestauratologie (IANR) şi a Colegiului Global de Neuroprotecţie şi Neuroregenerare (GCNN) a fost organizată, la Bucureşti, de Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), sub egida Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca şi a Universităţii din Uppsala. Amploarea evenimentului a fost amplificată şi prin organizarea unui forum dedicat telocitelor, integrat firesc în contextul mai larg al cercetărilor privind terapiile celulare de restaurare funcţională. Din calitatea de partener media al evenimentului, săptămânalul nostru şi-a propus să puncteze câteva din cercetările prezentate la Bucureşti, chiar dacă ne asumăm subiectivitatea selecţiei acestora.

Concepte fundamentale pentru restaurarea funcţională

Con