În România dezbaterea despre confiscarea averilor obtinute in mod fraudulos abia acum prinde contur, desi au existat deja citeva decizii ale instantelor in acest sens.

Cadrul legislativ este insa greoi si e nevoie de ani intregi pentru ca statul sa recupereze eventualele prejudicii.

Lucrurile s-au miscat greu in acest domeniu si din cauza amintirilor din epoca totalitara, cind pe baza Legii ilicitului, statul comunist putea sa-ti ia fara prea mari probleme casa, masina, animalele domestice sau utilajele agricole.

De aceea in perioada post-comunista proprietatea a fost sfinta din toate punctele de vedere: nici Parlamentul de la Bucuresti nu s-a grabit sa puna la punct mecanismele si nici procurorii nu au fost prea dornici sa se ocupe de confiscari.

Odata cu dezvoltarea Directiei Nationale Anticoruptie, institutie care a fost complet independenta in ultimii sapte ani, multe au inceput sa se schimbe, mai cu seama ca in majoritatea dosarelor de coruptie solutionate au aparut si averile obtinute pe cai intortocheate.

Procurorii anticoruptie si-au dat seama ca le lipseste instrumentul prin care sa rezolve nu doar fapta de coruptie, ci si recuperarea prejudiciilor

Simplificarea confiscarii averilor la nivel European poate avea loc pe seama unei directive introduse de eurodeputata Monica Macovei si votata acum o luna in Comisia LIBE privind libertatile civile, justitia si afacerile interne din Parlamentul European.

Premierul român, Victor Ponta, adversar vechi al Monicăi Macovei a spus, insa, chiar zilele acestea ca discuta cu partenerii sai liberali modificarea legislatiei din România in acord cu cea europeana.

Pe scurt, directiva Macovei porneste de la premiza ca in cele mai multe cazuri exista posibilitatea confiscarii bunurilor provenite din infractiuni