Părăsind Tombstone am traversat San Pedro River, un curs de apă aproape secat. În vremea conchistadorilor atât de avizi de aur şi amăgiţi de poveştile băştinaşilor privind existenţa unui tărâm fabulos, Cibola cu cele şapte oraşe ale sale, unde metalul preţios s-ar fi găsit în cantităţi enorme, precum iarba câmpiei şi nisipul deşertului, aceşti vajnici exploratori şi războinici au urcat din Mexic şi au urmat cursul acestui râu până au dat de populaţia Zuni, care locuia în pueblo şi nu era nici pe departe bogată cum crezuseră ei.

Am trecut pe lângă o uriaşă fermă, Empire Ranch - mai degrabă un domeniu feudal unde se trăieşte autarhic, se produc toate cele necesare iar stăpânii şi angajaţii nu o părăsesc decât arar pentru că nu au motive, deoarece nu le lipseşte nimic. Suprafaţa ei este de 1 milion de acri, echivalentul unui milion de pogoane de la noi. Pe vremuri ţi-ar fi trebuit câteva zile pentru a-i da ocol călare, exact ca în filme unde, câte un mare proprietar de pământ se lăuda oaspeţilor cu întinderea terenului său. Contrar restului ţinutului care e deşertic, aici este un platou înalt bogat în vegetaţie şi potrivit creşterii vitelor datorită bogăţiei fâneţelor. Animalele sunt lăsate în totală libertate să îşi caute hrana şi nu sunt adunate decât în perioada când se fac sacrificările celor crescute pentru carne. Imaginea idilică, din peliculele western, a reşedinţei elegante unde locuieşte stăpânul şi a cabanelor pentru cowboy este total schimbată de realităţile unei judicioase exploatări moderne a resurselor. „Ferma” este un termen destul de restrictiv pentru că aici există o adevărată industrie de prelucrare a laptelui şi a cărnii, inclusiv conservarea acestora. Iar, pentru aşa ceva, există dotări speciale, clădiri cu destinaţii precise, utilaje, mecanisme pentru ambalarea şi distribuţia produselor etc. Pe lângă cowboys, aici au de lucru o mulţime d