Vorbitorii educați folosesc tot mai multe cuvinte fără să vrea sau fără să reușească să spună ceva. Vorbitorii needucați se mulțumesc cu cîteva sute de cuvinte și formule fixe.

Între cele mai neașteptate succese de librărie britanice: o carte de gramatică. O carte subțire de sub 100 de pagini, în care e vorba despre limba engleză, scrisă și vorbită corect. N-ar trebui să fim surprinși ci, mai degrabă, îngrijorați. Cărticica în care încap regulile care te fac să scrii și să vorbești corect, nu e o soluție urgentă în fața unei probleme englezești.

O asemenea carte și o asemnea inițiativă sînt necesare peste tot. Adică în sprijinul vobitorilor mai tuturor limbilor mature care și-au pierdut direcția, răvășite de presiunea mijloacelor de informare și comunicare în masă. Sigur, oamenii continuă să vorbească și să se înțeleagă. Dar o fac prost. Vorbitorii educați folosesc tot mai multe cuvinte fără să vrea sau fără să reușească să spună ceva. Vorbitorii needucați se mulțumesc cu cîteva sute de cuvinte și formule fixe. Și unii și alții învață astfel să gîndească superfical sau deloc.

Grija pentru corectitudinea limbii nu vine dintr-o obsesie de maniac, ci din teama de vătămarea gîndirii. Cine nu mai are darul vorbirii și scrisului trăiește într-o lume mai mică și pierde din puterea de a însemna ceva în lume. Limba a suferit atroce în ultimii 20-30 de ani. Erorile grosolane au devenit o modă, iar protestele au fost luate în rîs. Internetul, mesageria instantanee și twitter-ul au condus la concluzia că nu ne trebuie o limbă întreagă. Pentru a comunica sînt de ajuns cîțiva stimuli primitivi și cîteva jumătăți de formule. Restul rămîne în seama imaginilor foto sau video. Rezultatul e o lume în care liderii se pot ascunde după vorbe goale, iar oamenii de rînd dau din gură fără să ajungă la ceva clar. În acest caz, medicamentul și medicina sînt