Comuniștii și extrema dreaptă sînt în egală măsură eurosceptici.
Euroscepticismul acoperă nesfarșite nuanțe, de la dezamăgirea ingrijorată pînă la ostilitatea violentă față de Europa, sau mai degrabă față de UE si instituțiile ei, căci exista și eurosceptici care sînt proeuropeni, in sensul respectării valorilor europene tradiționale, de la civilizația greci-romană pînă la secolul luminile si raționalismul modern, totul așezat pe solida fundație a creștinismului.
Unii politicieni se pot declara așadar proeuropeni fiind in același timp eurosceptici. Euroscepticismul se referă exclusiv la construcția contemporană a instituțiilor UE. Euroscepticii, dacă acceptă sa le acorde acestora o oarecare utilitate, doresc insa ca functionarea lor sa fie minimalista si sa nu nterfereze cu cea a guvernelor nationale.
Pentru eurosceptici, Europa e doar o asamblare de state naționale si niciun fel de federalism accelerat, care ar duce la apariția unui soi de identitate supranatională, nu trebuie acceptat. Pentru eurosceptici, identitatea națională este o valoare supremă, deasupra căreia e inacceptabil sa fie lăsată sa se dezvolte o identitate europeană.
Euroscepticul poate fi si la el acasă un partizan al statului minimalist si al economiei de piață care se autoreglementează, dupa cum poate poate si si un partizan al "statului providență". In ambele cazuri însă el e împotriva a ceea ce e perceput ca fiind birocrația atotînvaluitoare a funcționarilor nealeși de la Bruxelles.
Euroscepticismul nu tine așadar de culoarea politică si nu e de dreapta sau de stânga. Comuniștii si extrema dreapta sînt in egală măsură eurosceptici, iar pentru a da cazul Franței, e greu de distins uneori între discursul lui Le Pen, liderul istoric al Frontului National de extrema dreaptă si discursul antieuropean al comunistilor.
@N_P
