„Ce-ţi trebuie frigider în viaţa cealaltă? Acolo nu avem nevoie nici de frigider, nici de căldări, nici de mâncare, nici de Jeep-uri, nici de telefoane mobile, nici de internet…”
Paştele Blajinilor nu prezintă o lege concretă bisericească, un canon sau testament, ci o tradiţie sfântă legată, în special, de cultul morţilor, creată din îndemnul şi înţelepciunea creştinilor – aceasta mi-au spus mai multe feţe bisericeşti. Paştele Blajinilor are o răspândire mai largă în Republica Moldova şi Bucovina. Despre cum se pregătesc moldovenii către această zi sau mai degrabă cum ar trebui să se pregătească vorbim la acest sfârşit de săptămână.
În dimineaţa zilei de Blajini, în cimitirele din toate localităţile ţării, lumea vine la mormintele părinţilor, rudelor cu pomeni. Preotul vine la morminte şi sfinţeşte aceste pomeni, care ulterior se dau de sufletul celor morţi, împărţindu-se, de obicei, copiilor, rudelor, prietenilor, dar, mai ales, oamenilor săraci. Europa Liberă a căutat să afle cum se pregătesc creştinii pentru această zi.
- „Mi-am permis şi am cumpărat şi lenjerie, o cămaşă de noapte pentru o mătuşă, ca să dau de pomană pentru bunica mea. Pentru bunelul am cumpărat ulcior, pentru un unchi de al meu am cumpărat o fructieră.”
- „Facem diferite cumpărături pentru a da de pomană de sufletul celor răposaţi: coroane, flori, şervete, căniţe, lighenaşe, bomboane, biscuiţi, colăcei.”
- „Am luat de toate: şi veselă, şi căldări… Că mama, când a decedat, a vrut tare apă, a fost însetată şi a spus să îi dau apă multă.”
- „Cratiţe.”
- „Veselă. Şi am cumpărat şi câteva lumânări deosebite. Dacă faci o dăruire, să fie din tot sufletul, să placă. Cunosc câteva rude cărora le vor fi date pomeni, dar restul – la prieteni, la săteni.”
- „Da, avem pomeni, pentru nepoţi, fini, nănaşi.”
