În timp ce mașinile înlocuiesc tot mai multe joburi, mulți oameni se trezesc fără lucru sau cu înaintarea ierarhică amânată pe termen nedefinit. E acesta sfârșitul creșterii? Nu, spune Erik Brynjolfsson – sunt doar durerile facerii ce se întețesc la nașterea unei economii reorganizate radical. Motivul fascinant pentru care ne așteaptă mari inovații… să ne gândim la calculatoare ca fiindu-ne coechipieri.
Povestea începe acum 120 de ani, când fabricile din America au început să-și electrifice operațiile, punând astfel bazele pentru A Doua Revoluție Industrială. Lucrul cel mai interesant e că productivitatea nu a crescut în acele fabrici timp de 30 de ani. 30 de ani. Suficient ca să iasă de pe scenă o generație de manageri. Vedeți, managerii de primă generație n-au făcut altceva decât să înlocuiască motoarele cu aburi cu motoare electrice, ei nu au reproiectat fabricile pentru a beneficia de disponibilitatea electricității. A trebuit o nouă generație care să inventeze noi procese de producție, iar productivitatea în acele fabrici a explodat, adesea dublându-se sau chiar triplându-se.
Electricitatea e un exemplu de tehnologie de uz general, la fel cum a fost motorul cu aburi înainte. Tehnologiile de uz general duc la cea mai mare creștere fiindcă dezlănțuie o cascadă de alte inovații și invenții, cum ar fi becurile electrice și, da, reproiectarea fabricilor. Are perioada noastră o tehnologie de uz general? Desigur. E calculatorul. Dar tehnologia în sine nu-i suficientă. Tehnologia nu e destin. Noi ne croim destinul și, la fel ca generațiile trecute de manageri care au trebuit să-și reproiecteze fabricile, va trebui să reinventăm organizarea și chiar întregul sistem economic. Nu ne descurcăm așa cum ar trebui. Și vom vedea imediat, productivitatea, de fapt, e bine mersi, doar că s-a decuplat de locurile de muncă și venitul muncitorului tipic stagnează. Ac
