Bugetul Uniunii Europene, aşa cum este proiectat de Comisie, include în măsură apreciabilă şi resurse menite să asigure protejarea comunităţilor aflate în nevoie. Fie că se finanţează proiecte destinate îmbunătăţirii serviciilor de urgenţă, fie că se alocă direct fonduri pentru acţiunile de primă necesitate, bugetul comunitar este astfel alcătuit încât să se răspundă adecvat la producerea unor evenimente nedorite.

Că nu întotdeauna respectivele resurse se utilizează după canoanele financiare stricte ale UE ne-o demonstrează mai multe rapoarte de audit elaborate recent de Curtea Europeană de Conturi (CCE). De pildă, potrivit Raportul special nr. 22/2012 al CCE, în Marea Britanie, Fondul european pentru refugiaţi (FER) a sprijinit un proiect care s-a soldat cu un incontestabil eşec. SMURD-ul de aici (de fapt, MFRS - Merseysi de Fire and Rescue Service/ Serviciul de pompieri şi de salvare) a solicitat finanţare pentru un proiect ce viza diminuarea riscurilor de incendiu în zonele ocupate de persoane refugiate. Între altele, erau programate vizite de verificare la domiciliu (800 locuinţe), oferirea de stagii de muncă în cadrul MFRS, crearea unui site web, difuzarea de prospecte multilingve, instruirea specială a proprietarilor de imobile etc. În primul an, proiectul urma să fie susţinut financiar cu 21.325 euro, numai că documentaţia nu a trecut de controlul autorităţii responsabile. S-a constatat că nivelul-ţintă de 800 de vizite de verificare la domiciliu era complet nerealist, numărul refugiaţilor fiind mult mai mic. Apoi s-a ”uitat” că adresele membrilor populaţiei-ţintă nu puteau fi obţinute de către MFRS. Ca bucătăria neregulilor să fie completă, autoritatea responsabilă a solicitat, contrar orientărilor Comisiei, ca MFRS să colecteze dovezi care să ateste statutul de refugiat. Aceasta nu a făcut decât ca să se reducă disponibilitatea refugiaţilor