Ultima reuniune a Consiliului Reprezentanţilor Unionali de dinaintea apropiatului congres al UDMR de la Miercurea Ciuc, desfaşurată astăzi la Sibiu, a fost consacrată definitivării modificărilor ce vor fi aduse statutului şi programului Uniunii, precum şi stabilirii documentelor ce vor fi supuse aprobării congresului.
”Sunt cinci sau şase documente care vor fi dezbătute şi aprobate la congres, despre modificarea Constituţiei, despre regionalizare, despre europarlamentare, despre iniţiativa cetăţenească, despre problemele economice, despre Secuime şi despre maghiarii care trăiesc în minoritate în diasporă, adică în restul ţării”, a anunţat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. Acesta a enumerat apoi şi ”restructurările organizatorice pentru flexibilizarea şi eficientizarea activităţii UDMR” aflate pe ordinea de zi a reuniunii CRU: reducerea de la 9 la 5 a numărului platformelor politice din cadrul Uniunii, care vor funcţiona ca platforme strict ideologice: creştin-democrată, social-democrată, liberală, agrariană şi verde; creşterea de la 27 la 34 a numărului membrilor Consiliului Permanent şi reducerea de la 17 la 9 a numărului membrilor Prezidiului Permanent al Uniunii; înfiinţarea ”în sfârşit, după 23 de ani, la propunerea mea”, a organizaţiei de femei a UDMR.
Kelemen Hunor: ”Da, spunem 'nu' regiunilor administrative!”
Liderul Uniunii şi-a început scurtul raport politic cu anunţarea principalelor propuneri ale UDMR referitoare la modificarea Constituţiei: ”radierea articolui 1”, care defineşte România ca stat naţional unitar, şi introducerea unor ”garanţii pentru minorităţi, care să le permită să se simtă cu adevarat acasă în această ţară”.
O altă propunere vizează regionalizarea, pe care Kelemen Hunor şi colegii săi nu o vor introdusă în Constituţie, ca regionalizare administrativă, ci doar o regionalizare economică, aprobată neapărat prin
