Deşi sistemul românesc de învăţământ continuă să aloce sume importante pentru şcolarizarea unor tineri în meserii fără căutare pe piaţa forţei de muncă, resursele pentru formarea profesională practică la locul de muncă sunt acordate cu o zgârcenie extremă, iar sumele şi aşa mici nici măcar nu sunt cheltuite în totalitate, a observat deputatul UDMR Bihor Szabo Odon, membru în comisia de educaţie a Camerei Deputaţilor.
Într-o conferinţă de presă desfăşurată vineri, acesta a arătat că a solicitat Ministerului Muncii informaţii privind Legea uceniciei (Legea 279/2005, modificată în 2009 şi 2011), despre care avea cunoştinţă că nu este aplicată corect şi întocmai.
"Răspunsul pe care l-am primit este şocant. La Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă s-au alocat pentru anul trecut doar 50.000 de lei la nivelul întregii ţări, pentru 80 de contracte de ucenicie, adică mai puţin de 15.000 de euro, din care s-au cheltuit doar 11.758 lei, adică sub 3.000 de euro. În Bihor, de exemplu, în 2012 nu a fost încheiat niciun contract de ucenicie, la fel ca în majoritatea judeţelor", a spus deputatul Szabo Odon.
Acesta consideră că, deşi "Legea uceniciei este bună", deoarece stimulează atât tinerii trecuţi de 16 ani care au terminat ciclul de învăţământ obligatoriu, dar vor să înveţe o meserie direct la locul de muncă, cât şi firmele care asigură formarea lor împreună cu şcolile profesionale, ea nu este aplicată.
"Ca toată România, legea arată frumos, dar când te uiţi atent vezi că degeaba, pentru că nu se aplică. Eu nu cred că în toată ţara au fost interesaţi să facă ucenicie doar 80 de tineri şi nu cred că în judeţul Bihor nu a fost interesat nimeni", a mai spus deputatul Szabo Odon. Potrivit acestuia, slabele rezultate în aplicarea Legii Uceniciei se datorează mai degrabă "lipsei de informare a tinerilor, a şcolilor profesionale şi a firmelor". @N_
