Vezi în ce constă orânduiala tradiţională moldovenească de Paştele Blajinilor şi cum e bine să ne comportăm atunci când mergem la cimitir.
1. De Paştele Blajinilor gospodinele pregătesc panahide pentru morţi. Acestea constau în pachete din câte trei colaci, trei lumânări, o colivă şi o sticlă cu vin;
2. Potrivit tradiţiei creştine, preotul trebuie să vină la cimitir în jur de orele 11.00 - 12.00. O femeie îi pune pe umărul stâng un prosop, iar în mâna stângă o tătuşie. Apoi alaiul cântă "Troparele morţilor", în timp ce preotul îi pomeneşte pe toţi răposaţii ale căror nume sunt înscrise în pomelnicele puse în colacii de pe mesele din poarta cimitirului;
3. Slujba se încheie după ce tot alaiul cântă "Veşnica pomenire", iar masa e ridicată de trei ori pentru pomenirea celor răposaţi;
4. Datina moldovenească cere ca pe morminte să punem câte un prosop pe care aşezăm un colac. În colac punem un ou roşu şi o lumânare aprinsă, la care se încălzeşte sufletul celui răposat;
5. De Paştele Blajinilor copiii mici merg de la un mormânt la altul şi spun "Hristos a Înviat!". Cei care le răspund cu "Adevărat a Înviat" trebuie să le pună în traistă biscuiţi, covrigi, bomboane şi ouă vopsite;
6. Bătrânii spun că e păcat să iei înapoi acasă mâncarea adusă la cimitir de Paştele Blajinilor;
7. Se zice că de Paştele Blajinilor cel mai mult se bucură vrăbiuţele şi celelalte păsări mici, care ciugulesc resturile de mâncare de pe morminte. De-asta, aceste zile mai sunt denumite şi Paştele vrăbiilor;
8. Bătrânii spun că de Paştele Blajinilor sufletele răposaţilor aşteaptă la poarta cimitirului să le vină rudele. Dacă acestea nu vin, sufletul se întoarce plângând la mormânt;
9. O altă credinţă veche mai spune că dacă timp de 13 ani nu vine nimeni la cimitir, sufletul părăseşte pentru totdeauna zona unde i-a fost înmormântat trupul;
10
