Autoritatea de Supraveghere Financiară are un rol esenţial, alături de Banca Naţională a României, în aplicarea regimului de reglementare şi supraveghere a pieţelor financiare, potrivit prim-vicepreşedintelui ASF, Daniel Dăianu.
În opinia sa, criza a revelat abuzuri mari pe pieţele financiare, carenţe în activitatea actorilor de pe pieţe şi, de aceea, intenţionează să propună Consiliului ASF promovarea unui dialog prin înfiinţarea unor grupuri consultative: unul pentru climatul de afaceri şi altul pentru protecţia consumatorilor/investitorilor.
Daniel Dăianu vorbeşte despre aceste subiecte, dar şi despre salariile pe care le va plăti noua autoritate, despre restructurarea instituţiei şi despre rolul acesteia, într-un interviu acordat Agerpres.
Care ar fi impactul pe care îl va avea înfiinţarea ASF asupra economiei şi mediului economic în general? Care vor fi principalele avantaje pe care le aduce această fuziune a celor trei instituţii?
Daniel Dăianu: ASF nu poate fi o deus ex machina, de funcţionarea căreia ar depinde resuscitarea pieţei de capital, a economiei româneşti. Nu trebuie să se creeze un mit în această privinţă. Să nu identificăm ASF cu instituţiile bursiere, cu cei care acţionează pe pieţe. Subliniez că ASF nu face politica economică a României, deşi are un rol esenţial, alături de BNR, în aplicarea regimului de reglementare şi supraveghere a pieţelor financiare, care face parte din politica economică a unei ţări. De pildă, ASF nu poate readuce lichiditate pe pieţe, deşi poate imagina şi introduce reglementări mai bune, care să ajute pieţele. Pieţe îngheţate, puţin lichide, sunt o mare problemă în criză, deşi sunt alte burse, în Europa, care au vigoare faţă de ce se întâmplă la noi. Aici o explicaţie este subţirimea pieţei de capital, faptul că puţine companii sunt listate. Apropos de pieţe ilichide, eu însumi am o
