Riscul ca ştiinţa să fie deturnată de la obiectivele sale prin punerea sa sub imperiul intereselor comerciale este mai important astăzi decât altădată? Ar putea o astfel de situaţie să pună viaţa sau sănătatea oamenilor în primejdie? Întrebările de mai sus apar din ce în ce mai des în reflecţia asupra raporturilor dintre piaţă şi ştiinţă. Ori, după ce ştiinţa a fost multă vreme ocultată de religie (care rămâne mai degrabă ostilă discursului ştiinţific) şi instrumentalizată de politică, astăzi cele mai mari riscuri vin din altă parte: dinspre interesul multor companii de a realiza profituri din ce în ce mai mari într-un timp din ce în ce mai scurt fără a mai aştepta validarea rezultatelor cercetării ştiinţifice.

Logica consumerismului de masă a fasonat ştiinţa şi cercetarea ştiinţifică după aşa numitele nevoi ale pieţei. Încet, dar sigur, cercetările ştiinţifice şi-au pierdut credibilitatea tocmai pentru că au fost puse în slujba unor interese corporatiste. Câteva exemple: multă vreme creşterea duratei vieţii era corelată cu o stare din ce în ce mai bună de sănătate. Acum situaţia pare să se schimbe, iar speranţa de viaţă nu mai este asociată cu o stare de sănătate adaptată vârstei. În ultimii ani statisticile arată o diminuare a speranţei de viaţă fără probleme serioase de sănătate. Trăim mai mult, dar nu mai trăim mult şi bine. Instrumentalizarea ştiinţei continuă. O bună parte din activitatea unor companii constă astăzi în a contracara datele ştiinţifice. Confruntate cu fapte care pun în discuţie efectele anumitor produse sau acţiuni asupra oamenilor (impactul consumului de alcool sau de tutun asupra sănătăţii, încălzirea globală etc.) unele corporaţii nu ezită să contraatace cu alte "cercetări" prin care să crească gradul de îndoială al publicului şi al decidenţilor. Apare din ce în ce mai evident că revoluţia tehnologică pe care o traversăm nu mai este fon