Denumită şi epistaxis, sângerarea nazală are o mare diversitate de cauze, atât locale, de natură ORL, cât şi generale, ca urmare a unor boli sistemice.

Dintre cauzele locale ale epistaxisului se pot aminti: „petele” vasculare, deviaţiile de sept, existenţa de corpi străini intranazali, formaţiuni tumorale endonazale, tumori ale sinusurilor etc. „Din grupul afecţiunilor generale care includ epistaxisul fac parte, printre altele: reacţiile adverse la diverse medicamente (de obicei anticoagulante), hipertensiunea arterială, ateroscleroza, boli endocrine, cardiopatii, boli renale sau hepatice, boli hematologice benigne sau maligne, deficitul diverselor substanţe din organism (boli carenţiale) etc.”, explică dr. Maria Beuran, medic primar ORL, şef de lucrări.

Investigaţii necesare

După examinarea clinică a pacientului, pentru stabilirea diagnosticului bolii ce a declanşat epistaxisul, specialistul poate indica efectuarea unor analize de laborator şi investigaţii specifice (ex. radiografii, endoscopii ale tractului repirator superior, tomografii computerizate, RMN etc). „În cazul suspiciunii existenţei unor boli sistemice, orelistul poate solicita consulturi interdisciplinare”, susţine dr. Maria Beuran.

Cum se tratează

Tratamentul epistaxisului trebuie să fie local, general şi cauzal. Local, se realizează compresia nazală prin tamponament nazal, eventual completat prin administrare injectabilă de substanţe hemostatice. Poate fi indicat şi tratament antibioterapic general, pentru a preveni infectarea secreţiilor nazale stagnante. Dacă pacientul a pierdut o cantitate însemnată de sânge, este necesară chiar transfuzia, aceasta compensând volumul sangvin pierdut şi având, totodată, şi efect hemostatic. „În cazuri severe, se efectuează ligaturi ale vaselor (maxilară, jugulară, carotidă) ca singură modalitat