Apăruți în vidul legal de după căderea comunismului, „mutrele” aduc, pentru oamenii de rînd, un surogat de structură socială acolo unde statul nu poate oferi ceva funcțional.
Principala temă de dezbatere publică a bulgarilor din iarnă încoace și în campania pentru aceste alegeri a fost nemulțumirea față de mafia politico-financiară și de noii îmbogățiți. Între gangsterii bogați și intrați în politică dupa caderea comunismului, pe de o parte, si populatia sărăcită pe de alta, se află doar pătura așa-numiților „mutre”, iar bulgarii își definesc deseori țara ca fiind „tărîmul mutrelor”. Populația are insa o atitudine ambiguă față de „mutre”, un hibrid între mafie balcanică si cei ce in România sînt numiți "cocalari".
Tîlhari sau haiduci?
„Mutrele” nou imbogatite au adus o serie de trasaturi pur balcanice peste stilul de viata haotic al tranzitiei. Apăruți în vidul legal de după căderea comunismului, „mutrele” aduc, pentru oamenii de rînd, un surogat de structură socială acolo unde statul nu poate oferi ceva funcțional.
In masura in care in Bulgaria politicienii sunt corupti prin definitie, iar puterea nu propune niciun fel de ideologie, „mutrele” ofera o structura prin care societatea poate functiona la nivel local, cel putin in aparență.
Multe „mutre” sunt fosti sportivi care au trecut prin, sau si-au consolidat legaturile cu, vechile structuri ale securitatii statului Boiko Borisov cu Tvetan Tvetanov în 2009 x Boiko Borisov cu Tvetan Tvetanov în 2009 comunist. Boiko Borisov însuși e un fost bodyguard. Sportivi si bătăuși, „mutrele” sînt un ideal pentru multi tineri din noua generatie, pentru care justiția „mutrelor” e mai eficace decat cea oficiala, a statului, tocmai prin faptul ca e exercitată imediat si că e eficienta.
Ghiuluri si colane
Există apoi o modă a „mutrelor”, un intreg complex
