Aproape întotdeauna se vor întâlni un nemulţumit cu o salcie plângătoare, ori chiar cu o momâie din a treia categorie sau o momâie cu o salcie ş.a.m.d.

Din punctulmeu de vedere există trei categorii de oameni: cei care vor să schimbe lucrurile din jur în funcţie de propriile valori, cei care se adaptează ei înşişi la schimbările din jur provocate de alţii sau de natură, şi cei complet pasivi care nu se mişcă orice-ai face îndreptându-se fie în jos, fie în sus, în funcţie de inerţia care le-a fost imprimată din copilărie sau ancestralitate. Nu mă interesează zodiile sau alte categorii greu de punctat; de fapt, zodiile sunt variaţii mai largi sau mai restrânse ale acestor tipologii cărora nu le-am dat nume încă zicându-le doar „1”, „2”, „3”.

Odată setat pe una dintre aceste traiectorii, nimic şi nimeni nu îl va mai schimba pe individ în viaţă. Poţi să-i faci orice, el va rămâne la fel. Degeaba spun unii că prin religie, informare, convingere şi cu răbdare poţi schimba un om, nu e adevărat, nimeni nu se mai schimbă după vârsta de 16 ani. Decât în rău, în sensul că fiecare caracteristică se ascute, se amplifică şi se îndreaptă cât mai hotărât spre absurd sau absolut.

În funcţie de aceste trei categorii fiecare în parte este capabil, prin structura lucrurilor, de a atinge un punct al mulţumirii de sine. Spun „în funcţie” pentru că este foarte important câte piedici îşi pune singur, prin felul său de-a fi, în a vedea clar situaţia şi condiţiile vieţii sale. De pildă, cel din prima categorie nu va fi niciodată, dar niciodată, mulţumit de ceea ce are sau de situaţia în care se află pentru că va fi prin definiţie un căutător asiduu de defecte la oricine şi în orice (ca exemple menţionez pe Traian Băsescu, Gigi Becali sau Vadim Tudor). Cel din a doua categorie are mari şanse de a atinge acea stare de beatitudine cu marea condiţie să existe un moment în ca