După ce ani de zile au fost arătate cu degetul ca motiv pentru situaţia dezastruoasă a companiilor de stat, contractele bilaterale de energie au ajuns, paradoxal, să fie regretate de producătorii de energie din portofoliul Ministerului Economiei, a declarat Cosmin Stavaru, partener în cadrul casei de avocatură Bulboacă & Asociaţii.
„Am înţeles cu toţii că piaţa e funcţională, dar întrebarea e în beneficiul cui funcţionează ea? Se va liberaliza ca preţuri, dar ca metode s-a restrâns. Contractele bilaterale, atât la Hidroelectrica, cât şi pentru Complexul Oltenia, permitea producătorilor să aibă acces la finanşare şi dădea stabilitate. Iar un punct pozitiv e ca şi consumatorii luau energie, la preţuri ceva mai mici. Pentru Hidroelectrica preţul a crescut, dar pentru piaţa generală a scăzut. Iar pentru consumatorii ce aveau deja contracte în vigoare cu alţi producători preţul a rămas la fel pentru că acestea încă îşi fac efectele“, a spus Stavaru, la un forum energetic.
Hidroelectrica a denunţat anul trecut contractele bilaterale cu Energy Holding, Alpiq Industries, Alpiq Romenergie, EFT şi Europec, plus cele cu termocentralele Deva şi Paroşeni.
Complexul Energetic Oltenia se confruntă cu mari probleme din cauză că scăderea consumului, plus producţia mare din sectorul eolian, care scot compania de pe piaţă. Aceasta a avut până de curând 14.000 de mineri în concediu forţat din cauză că grupurile sale nu funcţionează.
Potrivit lui Valeriu Binig, director in cadrul Deloitte, anul trecut CE Oltenia a avut cea mai mare cota de piata din sectorul electricitatii, cu 33%, in timp ce in acest an a functionat cu doar cateva grupuri. "Furnizorii au inceput sa renunte la contractele de pe PCCB si acum cumpara de pe piata spot (de pe OPCOM- nr). Ca atare, creditorii incep sa se intrebe daca societatile caror le-au acordat credite v
