Judecătorul Constantin Marin-Marino de la Tribunalul Bucureşti a motivat decizia de achitare în dosarul “Rompetrol”. Magistratul i-a achitat, în august 2012, pe Dinu patriciu şi alţi 11 inculpaţi din dosar, printre care Sorin Roşca Stănescu, Sorin Pantiş şi Gabriela Anghelache.
Procurori DIICOT au au cerut Tribunalului Bucureşti pedeapsa maximă, de 20 de ani de închisoare, pentru infracţiuni printre care delapidare, spălare de bani şi manipularea pieţei. Imediat după achitare, DIICOT a declarat apel.
Creanţa Libia. Statul a garantat obligaţiile asumate
Judecătorul explică cum a fost semnat acordul de exploatare ESPA în 1980 între o companie naţională de petrol libiană şi Rompetrol of Libya, societate deţinută 100% de "către întreprinderea specializată în comerţ exterior Rompetrol, constituită sub legislaţia libiană cu capital ce provenea din fondurile proprii de ICEA Rompetrol). Constantin Marin-Marino mai arată că "statul român nu a garantat obligaţiile asumate de către fosta Întreprindere de Comerţ Exterior Rompetrol". Pentru a întări acestă idee, magistratul invocă un decret din 1954.
Cine-i proprietarul?
"Faptul că în actele normative anterioare anului 1984 se face vorbire despre "fond valutar al statului" nu înseamnă că sumele în valută reprezintă contribuţia statului român la finanţarea EPSA ci doar că prin aceste acte normative s-a creat posibilitatea legală ca Rompetrol să poată accesa valuta aflată în administrarea unei bănci cu capital integral de stat". "În acest mod, la data la care ICES s-a transformat în Rompetrol SA, statul a devenit acţionar al noii societăţi şi în acestă calitate a devenit proprietar asupra acţiunilor societăţii", se mai arată în motivarea Tribunalului Bucureşti.
Societate libiană făcută cu bani româneşti
"Rompetrol of Libya a fost catalogată ca
