Proteste de strada, politicieni care trec foarte repede de la un “NU” categoric la un “DA” convingator si primele avize pentru exploararea perimetrelor. Aici se afla in acest moment povestea gazelor de sist din Romania. Guvernantii ne linistesc: “de la exploarare la exploatare e drum lung”. Apar insa multe semne de intrebare, care trebuie lamurite rapid in cadrul unor dezbateri publice.
SUA încearcă sa scape Europa Centrală și de Est de monopolul Gazprom, iar Proiectul gazelor de sist este doar o modalitate in atingerea acestui plan, considera expertii rusi, ingrijorati de expansiunea fenomenului. Astazi, asa-zisa “Uniune de Sist" cuprinde deja tari precum Ucraina, Polonia, Republica Moldova, Lituania, Letonia, Estonia, Marea Britanie si, ultima intrata, Romania. Cu toate acestea, potrivit experților europeni, cantitatea posibila a producției de gaze de șist în UE în 2030 va de 15 cel mult 40 miliarde de metri cubi pe an, in varianta optimista. Acest volum reprezinta doar circa 3-5% din importurile anuale de gaze naturale obtinute prin metoda clasica. Care este atunci miza, de ce tarile din Europa (de Est, in principal), pun in pericol sanatatea propriilor popoare de dragul unei resurse care nu va aduce nicio schimbare in bine in viata locuitorilor?
No Fracking Way
Chiar si unii analiștii americani cred că “proiectul” gazelor de șist este deja condamnat, singura explicatie a insistentei dezvoltarii acestuia in unele tari din Europa fiind strict de natura geopolitica.
“Este un nou bubble financiar care va crește în Europa”, crede prof. Wendy Lee, de la Universitatea Bloomsburg din Pennsylvania, un activist care lupta impotriva exploatarii gazelor de sist prin metoda fracturarii.
"Țările care vor să producă gaze de șist trebuie sa se astepte la același lucru care s-a întâmplat la noi (in SUA n.r.). La inceput un boom de scurt
