Ponta preşedinte, Băsescu premier. Aceasta era ieri teoria care ar sta la baza destructurării PP-DD. Până la finalul zilei partidul a rămas în picioare, semn că implicarea lui Dan Diaconescu în momentele cheie menţine corabia pe linia de plutire.

Să revenim însă la teoriile lansate de unii analişti pe bloguri, chiar dacă par destul de puţin probabile. Chiar dacă nu este o teorie credibilă, pentru că în politica românească e posibil orice, eu zic că merită analizată. Ei bine, Ponta îşi doreşte să candideze la preşedinţie, în 2014, chiar dacă spune de trei ori pe zi că nu. Parcă ar fi ceva neobişnuit pentru Ponta să spună una la televizor şi să facă alta în subteranele politice. Ponta are nevoie de susţinerea Europei şi SUA pentru a deveni preşedinte, iar Băsescu i-a făcut lobby-ul necesar. Pe de altă parte, Băsescu nu îşi doreşte nici pe departe o retragere din viaţa politică după ce îşi termină mandatul. De câte ori a zis că nu va deveni premier? Ei bine, poate că a reevaluat această posibilitate.

Radu Popa a fost liderul deputaţilor PP-DD şi, fiind finul lui Vanghelie, a fost omul de legătură cu PSD. Popa a încercat să rupă 20 de deputaţi şi a încercat să şi-l facă aliat pe Tudor Barbu la Senat. Dan Diaconescu a arătat ieri că poate ţine partidul în mână, cu toate nemulţumirile exprimate de parlamentari în media. Pentru cât timp însă? Radu Popa crede că până vineri. Cert este că presiunile puse pe parlamentarii PP-DD sunt majore, pentru a trece la PSD sau PNL, semn că ruptura USL este inevitabilă.

PP-DD este un partid construit în grabă, cu oameni adunaţi de prin alte partide, cu ceva independenţi. Nicio construcţie făcută în grabă nu este solidă, dar nu de asta depinde viitorul PP-DD. Partidul lui Dan Diaconescu va rezista în actuala formulă, cu un număr importat de parlamentari, atâta vreme cât USL va rezista la guvernare. Când se va rupe USL,