Primul metru cub extras din zăcămintele din Marea Neagră este aşteptat să intre în consum abia în 2017, însă până în acest moment România nu ştie ce să facă cu acestea, din moment ce lipseşte infrastructura din Dobrogea pentru preluarea acestor cantităţi, iar producţia de electricitate în termocentralele pe gaz este substanţial redusă ca urmare a scăderii consumului şi a producţiei verzi.

Singura soluţie în acest moment o constituie racordarea la conducta de tranzit pentru gazul rusesc şi exportul, a declarat Zoltan Nagy-Bege, director în cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în cadrul unui forum energetic.

„În prea puţine cazuri, preţul de vânzare al gazului intern are legătură cu costurile de producţie. Acel preţ cu care vând Romgaz şi Petrom este foarte, foarte departe de costul lor de producţie. Dacă vă uitaţi la profitul făcut în ultimii ani, veţi şti despre ce vorbesc. Preţul de vânzare nu are legătură cu costul“, a afirmat Beghe, care a precizat că vorbeşte în nume personal şi nu exprimă poziţia ANRE.

Independenţa energetică

Petrom anunţa în aprilie că ar putea produce anual, împreună cu Exxon, în perimetrul Neptun, o cantitate de 6,5 miliarde de metri cubi. Aceasta echivalează cu jumătate din consumul actual al României. Problema este că, potrivit raportului ANRE pe anul 2012, producţia internă de gaze a reprezentat 75,68% din consum şi doar 24,32% au fost importuri. Iar România ar putea chiar şi acum să devină independentă de gazele din Rusia, „dacă se închide industria chimică“, potrivit lui Zoltan Nagy-Bege.

Pe de altă parte, Valeriu Binig, director în cadrul Deloitte România, a completat că este de aşteaptat ca pentru gazele din Marea Neagră costurile să fie mai mari decât cele pentru producţia internă actuală, dar mai mici decât importurile.

Tot Binig a precizat că, spr