Senatorul PP-DD Haralambie Vochitoiu a primit din partea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, o scrisoare de multumire. Asta, dupã ce senatorul Vochitoiu a avut o atitudine de sprijin a Bisericii ortodoxe, în Parlament. În cele ce urmeazã încercãm sã redãm succesiunea de evenimente si trãiri profund umane care au dus la aparitia pretiosului document, asa cum au fost ele înregistrate de camerele ascunse ale unei televiziuni tip garsonierã. De aici pânã la pamflet nu mai este decât un pas.
La tãti ni-i greu Ora 17.05, sediul Patriarhiei
Preafericitul Daniel stã pe gânduri. Un fotoliu somptuos îi absoarbe lacom silueta. „Ce lume rea! Ce lume rea pe lumea asta !!”
Se întinde spre mãsuta de cristal si sunã dintr-un clopotel de argint. „Unde e dulceata mea de cirese negre?!” Musul popesc iese cu spatele sã îndeplineascã porunca.
„E rea de tot lumea asta. Mã atacã. Se leagã de bisericuta noastrã! O sã-i afurisesc pe toti. Dãrâm Catedrala Neamului pe ei. Doamne, iartã-mã !”. Se ridicã iritat si formeazã un numãr la mobil. „Alo, Surubescule, ai terminat treaba? Hai, mã, cã vine Potopul! Trimit mâine un bãiat s-o ia. Pace tie!”. Se plimbã câtiva pasi. „Degeaba e X5, se stricã si astea”.
Apucã telecomanda si-i dã viatã plasmei de 5×6 metri aninatã sub o icoanã. Absolut din întâmplare nimereste pe OTV-varianta indoor. Si, subit,
fata patriarhului se lumineazã. Ochii încep sã-i scânteieze ca la pisici în reflexiile ecranului. În scrumiera de marmurã fumul havannei începe sã împleteascã acatiste.
Cinemateca: Cel rãu, cel urât (cel bun nu a primit rol)
Ora 16.35. sediul Parlamentului
Senatorul Haralambie Vochitoiu mãturã la pas în sus si-n jos podeaua Parlamentului. Face un semn amabil-insinuant spre colega Firea. Aceasta îi dã elegant ignore. „Scorpie!”. Lãuntric, senatorul este evident zbuciumat.
„Ce sã spun? Ce sã
