Londra, duminică, 12 mai. Finala Euroligii masculine la baschet. Real Madrid contra deţinătoarei trofeului, Olympiacos Pireu. În semifinale, grecii trecuseră de ruşii de la ŢSKA, iar spaniolii de, hai să le zicem, compatrioţii din Barcelona. Superba sală O2 plină, predomină culorile alb-roşu, adică susţinătorii lui Olympiacos. Analiştii economici se miră că o ţară afectată atît de tare de criză poate trimite atîţia turişti-suporteri în capitala Regatului Unit. Analiştii economici ştiu destul de puţine despre cauzele crizei şi ştiu şi mai puţine despre dragostea pentru baschet a grecilor, comparabilă cu aceea pentru fotbal.

Ca o prelungire a analizelor colegilor lor de pe partea economică, analiştii sportivi decretează că Real are prima şansă. Iar startul meciului le dă dreptate. După primul sfert este 27-10 pentru Real, care zburdă pe parchetul superbei arene londoneze. Sergio Rodriguez, Rudy Fernandez, Felipe Reyes şi Markus Slaughter fac legea în faţa unui Olympiacos neintrat în meci. Aşezaţi mai bine în teren de Giorgios Bartzokas, Pero Antici, Printezis şi Papanikolau încep să echilibreze disputa începînd cu sfertul al doilea, pe care îl termină la doar 4 puncte în spatele madrilenilor. Nu ştiu ce fel de sfetnic o fi pauza pentru alţii şi cum îşi mai muştruluiesc unii elevii în vestiar, cert este că pentru antrenorul Bartzokas o bună parte a timpului dintre reprize a fost petrecută la microfonul unei televiziuni, cu un interviu. Bartzokas dînd interviuri în pauză. Prima imagine-simbol a unei finale care a avut şi dramatism, şi calitate, şi suspans. Şi spectaculoase slam-dunk-uri rebotezate mai nou alley-oop.

Repriza secundă a fost una de autor. La revenirea de la cabine a început recitalul lui Vasilis Spanoulis. Conducătorul de joc al lui Olympiacos a reuşit să înscrie de trei ori consecutiv coşuri de trei puncte, moment care a marcat revenirea def