Renunţarea la programul de nutriţie desfăşurat în şcoli, “Laptele şi cornul”, anunţată de premierul Victor Ponta, în vederea reinvestirii banilor în sistemul after-school, a stârnit o serie de controverse, ale căror ecouri nu au încetat încă să se facă auzite. Gurile rele spun că o mare parte din banii destinaţi acestui proiect provin din buzunar european, ceea ce nu ar afecta prea tare portofelul românesc, şi aşa sărac atunci când este vorba de educaţie. În definitiv, unde e mai grea balanţa? Dacă e să analizăm, “Laptele şi cornul” ajungea să îi bucure pe cei mai defavorizaţi dintre elevi, pentru care, această gustare era singura masă luată în prima parte a zilei. Pe de altă parte, există şi elevi care nu consumă aceste alimente, provocând “risipa”.

Varianta “after – school” oferă, teoretic, mai multe, deşi, la ora actuală, nu deţinem multe informaţii. Comparativ, această chestiune seamănă, oarecum hilar, ce-i drept, cu trecerea de la o situaţie de “supravieţuire” la una care vizează “educaţia”. În definitiv, ajungem să vorbim tot de abandonul şcolar pentru că aceşti copii sunt cei care se bucurau, într-adevăr, de gustarea zilnică de la şcoală. Pentru a nu risca abandonul şcolar, înainte de trecerea la “after-school”, poate ar fi oportună o campanie de informare în zonele defavorizate asupra acestui program, cu toate implicaţiile lui.

Lupta cu abandonul şcolar este una grea, cu care luptă, ISJ Mureş, prin “Salvaţi copiii de abandon şi neintegrare”, Asociaţia Divers “Nu abandonului şcolar”, şi exemplele ar putea continua… “România nu este o ţară subdezvoltată în termeni de educaţie. Aveţi un sistem educativ care este extrem de performant, în special pentru crearea elitelor. Din păcate, aţi perdut un milion de elevi”, ne atenţiona Phillipe Gustin, ambasadorul Franţei în România, aflat într-o vizită la Târgu-Mureş.

Renunţarea la programul de n