Doi avocaţi brăileni, condamnaţi definitiv şi irevocabil pentru fapte de corupţie, continuă să-şi vadă liniştiţi de treabă. Pot purta roba şi-şi pot reprezenta clienţii în faţa judecătorilor şi a procurorilor deşi, pe numele lor, există pedepse cu închisoarea. E drept, cu suspendare. Deşi expresia unei patologii sociale severe, cele două cazuri se înscriu perfect în peisajul dezolant în care funcţionează România.

Cu câţiva ani în urmă, ziarul "Obiectiv" prezenta cazul unui copil ucis de părinţi, într-o familie aflată sub monitorizarea Protecţiei Copilului. Lipsa de profesionalism a specialiştilor Direcţiei nu a fost sancţionată în niciun fel şi nimeni, nicio clipă, nu şi-a pus problema unei demisii de onoare pe motiv că, sub nasul lui, un copil nevinovat a fost maltratat şi ucis.

Nu cu mult timp în urmă, sub genericul "Epopeea incompetenţei" prezentam modul ridicol şi revoltător în care Brăila a pierdut câteva milioane de euro din finanţarea pentru Bulevardul Dorobanţilor. Lipsa de profesionalism a specialiştilor din administraţia publică locală a fost sancţionată simbolic, cu câteva procente din salariu, şi nimeni, nicio clipă, nu şi-a pus problema unei demisii.

Cazurile de mai sus - expresie a dispreţului faţă de principiul responsabilităţii - sunt luate la întâmplare, acestei serii putându-i-se adăuga, de pe plan naţional, chestii grele, cu dosare stufoase şi sume fabuloase. Avem, la urma urmei, un ministru cercetat pentru corupţie, un premier plagiator, parlamentari puşcăriabili ş.a.m.d.

Lupta anticorupţie a eşuat în România şi, mai grav, democraţia a eşuat în România. Odată cu ea, s-a ales praful şi de valorile sale. Nu putem vorbi despre egalitate în faţa legii, nici despre transparenţă, toleranţă ori competiţie dreaptă. Nu putem vorbi în România despre egalitate de şanse şi nici despre egalitate în drepturi. Iar