Columna lui Traian, construită de celebrul arhitect Apolodor din Damasc, a fost inaugurată în urmă cu 1900 de ani, la 12 mai 113 d.Hr., în Forul lui Traian de la Roma. Columna este situată în spatele clădirii Basilica Ulpia şi între cele două biblioteci, Bibliotheca Ulpia şi Bibliotheca Traiani.

Columna lui Traian a fost sculptată în marmură de Luni (Carrara) şi înălţată pe un piedestal decorat la colţuri cu vulturi, purtând festoni şi, pe suprafeţele postamentului, arme dace în basorelief, în timp ce o coroană de laur serveşte de tor (mulură rotundă cu profilul convex situată la baza coloanei). Acest monument impresionant este sungurul bine păstrat în Forul lui Traian, în mijlocul unui câmp de ruine.

Columna nu este numai o cronică figurată pentru imortalizarea celor două războaie dintre romani şi daci, desfăşurate între anii 101-102 şi 105-106, ea devenind de asemenea mormântul împăratului. După moartea lui Traian, survenită în anul 117, cenuşa acestuia a fost depusă într-o urnă de aur ce era amplasată într-o încăpere sepulcrală special amenajată din interiorul Columnei.

Monumentul a păstrat o inscripţie destul de lapidară, încă vizibilă, cu toate că a fost în parte deteriorată de-a lungul timpului: „Senatul şi poporul roman Împăratului Caesar, fiul divinului Nerva, Nerva Traian Augustul, germanicul, dacicul, mare pontif, învestit pentru a XVII-a oară cu puterea de tribun, aclamat de şase ori imperator, consul pentru a VI-a oară, părinte al patriei, pentru a se arăta cât de înalt era muntele şi locul săpat cu eforturi atât de mari.” Inscripţia poate fi văzută deasupra intrării care permite accesul în interiorul Columnei.

Acest text lapidar şi modest se prezintă, în mod evident, contradictoriu în raport cu măreţia şi splendoarea Columnei. Înălţimea totală a Columnei lui Traian, fără statuie, este de 39,83