Evenimentul i-a avut în centrul atenţiei pe trei specialişti europeni care au manageriat candidaturile oraşelor Tallinn (Estonia), Bruges (Belgia) şi Pafos (Cipru). Care ar fi punctele tari şi punctele slabe ale candidaturii Iaşului?

Principalii actori din mediul cultural local au participat ieri la prima dezbatere organizată la Iaşi pentru susţinerea municipiului pentru Capitala Culturală Europeană 2021. Evenimentul a fost iniţiat de Asociaţia Iaşi-Capitala Culturală Europeană şi i-a avut în centrul atenţiei pe trei specialişti europeni care au manageriat candidaturile oraşelor Tallinn (Estonia), Bruges (Belgia) şi Pafos (Cipru). Aceştia au punctat împreună cu personalităţile culturale de la Iaşi atuurile şi slăbiciunile Iaşului în această competiţie. Principalele puncte slabe identificate se referă la lipsa unei infrastructuri adecvate, o vizibilitate mult prea redusă a proiectului, care a fost asumat destul de târziu de autorităţi, precum şi problemele financiare.

Infrastructura proastă

Lăcrămioara Stratulat, directorul Compexului Muzeal Moldova, a sugerat că factorii de decizie din oraş ar trebui să colaboreze mai bine, iar poetul Lucian Vasiliu a sugerat o implicare mai mare a tinerilor în proiectul CCE. Lipsa unei infrastructuri culturale adecvate a fost amplu discutată în cadrul dezbaterii, mai ales că celelalte oraşe care au anunţat că vor candida pentru obţinerea titlului investesc masiv în cultură. „Lipsa de infrastructură mi se pare lucrul cel mai vulnerabil pentru Iaşi. Palatul Culturii se construieşte ca piramidele din Egipt, Filarmonica nu se va termina în stadiul în care este. Bugetarea activităţilor culturale este slabă din partea autorităţilor centrale şi locale. Punctul forte pe care trebuie să ne bazăm este calitatea Iaşului ca cel mai estic oraş cultural european“, este de părere Bujor Prelipcean, directorul Filarmonicii. Speci