Totul pledează în favoarea eliminării pieselor de 1 şi 2 eurocenţi, foarte costisitor de produs, este concluzia analiştilor. Dar reacţia cetăţenilor ar putea fi una negativă, de teama unei creşteri a preţurilor, a apreciat marţi Comisia Europeană, care pune acum în balanţă elementele “pro” sau “anti” menţinerii pe piaţă a respectivelor monede.

Patru scenarii

Executivul comunitar a informat că analizează patru posibile scenarii pentru viitorul monedelor de 1 şi 2 eurocenţi: menţinerea status quo-ului, emiterea la costuri reduse, retragerea rapidă de pe piaţă şi dispariţia treptată din circulaţie.

“Vom purta o discuţie cu statele, băncile centrale şi asociaţiile consumatorilor pentru a vedea dacă există o variantă preferată care ar putea să facă obiectul unei propuneri legislative”, a explicat într-un comunicat de presă Comisarul european pentru Afaceri Economice şi Monetare, Olli Rehn.

Provoacă pierderi

Comisia evaluează că producerea monedelor de 1 şi 2 eurocenţi este o activitatea care provoacă pierderi zonei euro, diferenţa între valoarea nominală a monedelor şi preţul plătit de stat pentru a le produce generând pierderi cumulate de 1,4 miliarde de euro după 2002. “Atitudinea publicului este una împărţită: oamenii se simt ataşaţi de aceste monede şi se tem că există riscul de inflaţie dacă ar dispărea, însă în acelaşi timp nu le utilizează în canalele de plată”, subliniază Comisia.

Moneda euro este moneda comună pentru 17 state membre ale Uniunii Europene. Începând cu luna ianuarie 2012 au fost produse 45,8 miliarde monede de 1 şi 2 centime, adică aproximativ 137 de monede pe cap de locuitor. Cu toate acestea două state membre, Finlanda şi Olanda, au optat rapid pentru o limitare a numărului de 1 şi 2 centime puse în circulaţie.

Totul pledează în favoarea eliminării pieselor de 1 şi 2 eurocenţi, foarte costisi