Cererea de vin de pe piaţa chineză a înregistrat o creştere semnificativă în ultimii ani. Cum producţia internă nu poate acoperi necesarul, exporturile de vin către China au crescut, antrenând şi majorarea preţurilor pe pieţele europene. Sursa: Theodor Pana
Producţia mondială de vin a intrat pe un trend descendent în intervalul 2000-2011. În vreme ce producători tradiţionali ca Franţa, Spania, Italia sau Statele Unite îşi reduc producţiile şi suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie, China îşi concentrează eforturile pentru a deveni o putere în acest sector. În 2011, China a urcat pe poziţia a şasea în topul celor mai mari producători de vinuri din lume, cu o producţie de 13,2 milioane de hectolitri de vin, potrivit datelor publicate de Organizaţia Mondială a Vinului (OIV). Totuşi, cererea de vin de pe piaţa internă nu poate fi satisfăcută de viticultorii locali, astfel că marii producători internaţionali îşi freacă mâinile, gândindu-se la profituri.
"Cererea în creştere de pe piaţa chineză a condus la scumpirea vinului pe piaţa europeană. China a bulversat piaţa mondială a vinului. Consumul de vin ţine de modă. Dacă s-a creat o modă în rândul chinezilor, nu ştiu dacă Europa va avea de unde să livreze suficient vin pentru a satisface cererea", ne-a explicat Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului Naţional al Vinului (PNVV).
Pofta de vin a chinezilor este alimentată şi de creşterea averilor acestora. Numai anul trecut, în cadrul a 9 licitaţii derulate în Hong Kong, Casa de licitaţii Christie's a vândut vinuri de colecţie în valoare de 23 de milioane de lire sterline. Acum, locuitorii celei mai populate ţări din lume nu se mai mulţumesc doar să cumpere vin la sticlă: vor întreaga podgorie.
După un program riguros de plantare de viţă-de-vie dezvoltat la nivel local, chinezi au ieşit la cumpărături pe pieţele inte
