Cu toate că este prinsă între o Europă în criză şi un Orient Mijlociu frământat de turbulenţe politice şi sociale, economia Turciei creşte de patru ani în ritm susţinut. După ce la începutul mileniului a trecut prin propria criză bancară, Turcia îşi permite acum să pună la respect FMI şi este dată drept exemplu de urmat pentru alte economii emergente. Printre „secretele“ acestei performanţe, premierul Recep Tayyip Erdogan enumeră continuarea investiţiilor pe timp de criză, multe în infrastructură, educarea forţei de muncă şi participarea cetăţenilor la deciziile care le schimbă vieţile pentru menţinerea sentimentului de încredere.
În urmă cu zece ani, când Partidul Justiţie şi Dezvoltare al premierului Erdogan a venit la putere, Turcia era datoare la FMI cu 23,5 miliarde dolari. Ultimul acord de creditare cu Fondul a fost încheiat în 2005 şi a expirat în 2008, iar de astăzi Turcia va deveni creditor al instituţiei de la Washington.
„De atunci nu am mai semnat niciun acord cu FMI. De ce? Ne-au cerut altceva în schimb. Au vrut să ne înveţe cum să facem politică. Eu sunt politician şi ascult şi învăţ de la alţi politicieni, nu de la birocraţii instituţiilor internaţionale“, a afirmat Erdogan în discursul de deschidere al şedinţei anuale a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, organizată anul acesta la Istanbul. Premierul a explicat că ar fi acceptat sprijin financiar dacă, după ce Turcia şi-ar fi plătit datoriile, FMI ar fi renunţat la orice pretenţie.
„Dacă nu ne-am plăti datoriile, atunci am face ceea ce este necesar. Dar ei s-au întors şi ne-au cerut să aplicăm nu ştiu ce reformă, iar noi am decis să nu semnăm. Ne-am plătit datoriile, iar de marţi împrumutul de la FMI este istorie“, a spus Erdogan.
Economia a „aterizat lin“ şi a evitat riscul supraîncălzirii
Economia Turciei creşte susţinut de patru ani, iar economia
