Spre deosebire de zilele noastre, când există o delimitare clară a Capitalei cu ajutorul sectoarelor, Bucureştiul zilelor trecute era împărţit în mahalale. Fiecare mahala a oraşului era cunoscută după cei mai importanţi locuitori, dar şi în funcţie de construcţii şi activităţi.

După ce adevarul.ro va prezentat o parte a mahalalelor bucureştene de altădată, astăzi continuă poveştile celebrelor mahalale.

Mahalaua Sfântului Gheorghe-Vechiu, cea mai populată

Dintre zecile de mahalale existente în documentele de la 1798, cea a Sfântului Gheorghe-Vechiu a rămas ca fiind cea mai populată. Aceasta cuprindea 335 de case, care din cauza flăcărilor izbucnite în oraş a condus la distrugerea tuturor locuinţelor. În această mahala, în anul 1592, se găsesc mai multe proprietăţi ale lui Nedelcu Vornicul.

Documentele pomenesc mahalaua de la 1632 şi vorbesc despre faptul că aceasta se întindea până în gardurile viei domneşti, acolo unde era şi Ulicioara Căldărarilor, de unde începea drumul Giurgiului.

Într-o altă uliţă a mahalalei, cea a Bărbierilor, într-un act din anul 1701 este consemnat faptul că acolo se afla Puţul Turnului, probabil, un turn al zidurilor Curţii Domneşti. Tot aici se afla şi faimoasa brutărie a lui Babie, unde să găseau cele mai bune coltuce, un fel de pâini, din Bucureşti.

Cele mai importante proprietăţi din mahala erau bisericile şi mănăstirile, dar şi casele dascălilor de la faimoasa şcoală românească a Sfântului Gheorghe-Vechiu.

Mahalaua Golescu şi hanul familiei

O altă mahala importantă este Golescu, numită aşa după casele pe care le avea familia Goleştilor în acea zonă. Tot aici era şi Hanul Goleştilor, ridicat printre locuinţe care aparţineau familiei boiereşti.

Mahalaua Bisericilor Grecilor plină de „prăvălii“

Deşi, dimensiunile mahalalei erau mult reduse, această zonă era încărcată de magazine, t