Cunoscutul actor de teatru şi film a fost invitat, înainte de alegerile din decembrie 2012, să intre în politică, dar a refuzat oferta,
explicând că nu are o impresie bună despre politică.
Florin Zamfirescu (foto) a răspuns cu sinceritate la toate întrebările GdS, rezultând interviul de mai jos, cu teme diverse, nu numai din teatru.
Ion Jianu: Sunteţi celebru prin cariera dumneavoastră din teatru şi film şi ne-aţi fascinat prin personalitatea nonconformistă şi incisivă. Care este, totuşi, rolul care v-a „îmbrăcat“ pe măsură?
Florin Zamfirescu: Folosiţi nişte vorbe care mă şochează. Eu am încercat întotdeauna să fiu adevărat, să spun ce gândesc şi cred că cea mai mare luptă a omului cu sine însuşi este să-şi obţină libertatea de a fi el însuşi, aşa cum este. Şi să reacţioneze just la ceea ce este împrejur. Eu am o rugăciune, ca să zic aşa, una care spune simplu: păstrează-mi Doamne bunul-simţ şi ajută-mă să mă pun în locul aproapelui meu. Cred că de aici se trage ceea ce spuneţi dumneavoastră despre mine atât de minunat.
I.J.: Aţi interpretat şi personaje cu care nu v-aţi identificat?
F.Z.: Da, da... Chiar am căutat aşa ceva pentru că e o încercare, e un pariu cu tine, un pariu cu meseria. Ca profesor de şcoală, eu ştiu că nu există personaje care să nu ţi se potrivească. Cel mai grav lucru este când un actor se cantonează într-o zonă. De exemplu, actor de comedie, actor de tragedie. Asta e foarte grav, deoarece omul nu e cantonat într-o zonă. Omul este complex. Şi rolurile care, în aparenţă, nu ţi se potrivesc sunt cele mai interesante.
Netzer, o mână
de fier într-o mănuşă de catifea
I.J.: Aş avea câteva întrebări legate de ultimul film românesc de care vorbeşte acum Europa întreagă, şi nu numai, „Poziţia copilului“, peliculă în care deţineţi un rol important. La citirea scenariului, această poveste de v
