După ce a doborât guvernul Ungureanu pentru că „înstrăinează resursele patriei“ străinilor de la Chevron pentru explorarea gazelor de şist şi după ce a impus un moratoriu inutil la care a renunţat, premierul Victor Ponta a avut în sfârşit revelaţia beneficiilor pe care această resursă le poate aduce în premieră României şi a independenţei faţă de importurile din Rusia.

Pentru prima oară de când este prim-ministru, Ponta şi-a luat inima în dinţi şi a pronunţat cuvântul Gazprom, până acum tabu în dezbaterea publică privind explorarea şi exploatarea gazelor de şist. În debutul unei şedinţe a conducerii USL, Ponta a anunţat că doreşte să deblocheze „mari proiecte economice blocate de foarte mulţi ani“, printre care a citat şi gazele de şist, „pentru a nu mai importa gaze naturale de la Gazprom, cum văd că se doreşte“. Ceea ce a uitat Ponta să spună este că cei care au blocat aceste proiecte au fost chiar oamenii săi din PSD, iar cel care a blocat explorarea gazelor de şist a fost chiar guvernul pe care îl conduce prin introducerea, sub presiune electorală, a unui moratoriu care nu servea decât scopurilor electorale ale USL şi scopurilor economice ale Gazprom.

În stilu-i consacrat, Ponta a încercat o diversiune politică indicând sub impersonalul „se doreşte“ PDL, mai exact un „senator de Oradea“. Este vorba despre fostul prefect al judeţului Bihor şi actualmente senator PDL, Gavrilă Ghilea, care s-a opus exploatării gazelor de şist în apropierea Băilor Felix. Ponta ştie însă că are schelete mult mai mari în dulap, unul dintre ele fiind senatorul Iulian Iancu, acuzat chiar de colegul său Georgian Pop că este „omul Gazprom“ într-o discuţie pur-ta-tă de acesta la ambasada ame--ricană care a apărut în în--re--gistrările WikiLeaks. Iancu a fost chiar evocat ca posibil titular al portofoliului Energiei în Gu-vernul Ponta II, dar ulterior numele său a fost abandon