Mega proiectul de digitalizare a sănătăţii româneşti a înghiţit până acum peste 50 de milioane de euro, însă beneficiile întârzie să se facă simţite, pentru că progresul este doar pe hârtie
«O să dureze puţin mai mult, pentru că aveţi reţetă electronică», spune farmacista, spre stupoarea celor care stau la coadă tot cu reţete electronice în mâini şi care au auzit, cu siguranţă, la televizor cum digitalizarea sănătăţii va elimina cozile şi birocraţia. După 20 de minute, când în sfârşit s-a citit codul reţetei, pacientul primeşte lovitura de graţie: „vă lipseşte o ştampilă, trebuie să mergeţi înapoi la medic“.
Înfuriat, omul întreabă dacă nu cumva acesta era scopul reţetei electronice, de a nu mai pune pacienţii pe drumuri şi roagă farmacista să confirme cu ajutorul softului că medicul respectiv a eliberat reţeta, astfel încât să nu mai fie nevoie de ştampila pe care medicul nu a mai pus-o tocmai din acest motiv. Pacientul pleacă descumpănit după răspunsul farmacistei: „nu ştim, domnule“.
Mizele e-sănătăţii
Deşi proiectul nu mai este demult pilot, astfel de situaţii sunt des întâlnite în farmacii. Este de apreciat, totuşi, că după multe termene-limită depăşite, reţeta electronică şi SIUI sunt singurele componente ale PIAS (Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate) care au fost implementate. Mai sunt două hopuri mari: Cardul Electronic de Asigurări de Sănătate (CEAS) şi Dosarul Electronic de Sănătate al Pacientului (DES).
Scopul principal prevenirea fraudelor din sistem, evaluate de CNAS la 300 de milioane de euro din bugetul total de circa cinci miliarde de euro, dar şi alinierea la standardele UE de gestionare a informaţiilor privitoare la pacienţi. Numai în ultimul an însă, în jur de 100 de medici, asistente şi farmacişti au fost acuzaţi de prescriere de reţete false şi fraudarea fondului de asigurări de sănătate.
